Tură cu bicicleta: Tg. Frumos-Hîrlău și retur

Weekend-ul trecut am profitat de vremea frumoasă și am dat o tură cu bicicleta până la Hîrlău. Am ales această destinație pentru că nu mai fusesem cu bicicleta până acolo, pentru că e traseu de șosea (știți că urăsc câinii de pe drumurile pustii) și pentru că distanța nu e prea mare, adică 55 km dus-întors.

Vremea bună, soarele îmbietor, bicicleta din dotare și dorința de mișcare au fost ingredientele perfecte pentru această ieșire. La dus am avut noroc, că vântul de 25 km/h a bătut din spate, așa că până la destinație am făcut 59 de minute. M-a mai ajutat și relieful, fiind mai mult la vale, însă m-a și încurcat starea proastă a drumului, cele doar două benzi cu găuri și denivelări și nu în ultimul rând șoferii idioți și inconștienți ca cel din clipul de mai jos:

Nu pot înțelege, cât de bou și inconștinet poți fi ca șofer, să tai curba când din sens opus se apropie un biciclist, sau să depășești în apropierea unui bicilist ce vine din sens opus ție și e foarte aproape, sau cum am mai înjurat zis să claxonezi un biciclist când treci pe lângă el.
Boilor, cretinilor, dobitocilor și analfabeților de voi, cei care procedați așa în trafic! Nu vă gândiți că puteți omorî un om nevinovat, speriindu-l sau lovindu-l cu cazanele voastre de mașini, nu vă gândiți că un biciclist înseamnă o mașină în minus, mai puțină poluare, trafic mai scăzut și pericole mai reduse. Nu, voi vă gândiți cum să ajungeți mai repede acasă, cu manelele în mașină date la maxim, la berea și ceafa de porc care vă măresc burta și vă scurtează memoria și durata de viață.

Cu siguranță nu ați citit cartea Suge-o Ramona! de Andrei Ciobanu, dar eu adaptez aproape fiecare sfârșit de capitol al acestei cărți și atât vă doresc: Suge-ți-o băi proștilor de șoferi care nu aveți pic de conștiință și respect pentru biciliștii de pe șosele!

Făcând abstracție de starea de revoltă de mai sus, care oricum mi-a trecut, traseul e frumos, cu câmpuri pline de rapiță înflorită și iarbă verde, de vaci și oi și ciobani care se uită lung în zare, de oameni care fac agricultură cu caii, de suprafețe întinse de vii, de case care mai de care mai înalte și impunătoare. Strada e groaznic de rea, dar bănuiesc că nu e singura din țară în această situație.

Bucuria celor 59 de minute în care am făcut cei 27,5 km la dus, mi-a fost umbrită rapid de vândul ce sufla cu putere din față la întoarcere, de relieful deluros și la final de cele aproximztiv 2 ore și jumătate și de oboseala cruntă de care am avut parte la întoarcere. Dar a fost frumos, doar eu cu bicileta mea și cu natura, dacă fac excepție de cei cu dedicație de mai sus.

Oricum ca să faci un traseu pe asfalt cu bicicleta este un risc în România, dar la final merită.

(Visited 96 times, 1 visits today)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *