Automatele de cafea nu sunt pentru copii

Sunt destui părinți care consideră că e ok să bea și copilul o ciocolată caldă sau un ceai, ori o cafea cu lapte de la automat. Am văzut asta în timp ce așteptam la frizerie, la primărie, poliție sau oriunde se găsesc astfel de aparate. Părintele își ia o cafea, iar copilului, care nu are mai mult de 9-10 ani îi ia o ciocolată. Că doar e dulce, caldă și gustoasă. La fel ca o tabletă de ciocolată, doar că e lichidă.

Copiii sunt adorabili

Eram în seara asta la bucătărie, mâncam niște sticksuri cu sare și tocmai îmi puneam niște apă în pahar. Copiii erau cu mama lor care le citea povești. Cel mic, ca de obicei, s-a plictisit repede și a venit la mine: – Ce faci tati? – Beau apă, și-i arăt paharul cu apă. Copilul se uită lung și mă întreabă: – De care apă? Micuțul știa că în pahar trebuie să fie bere, iar acum văzuse apa și se întreba în sinea lui ce fel de apă bea taicăsu. – Vreau și eu apă tati. Mă aplec și-i dau să bea. -Tati, miroase a sticks! Vreau și eu sticksuri! Am […]

Bătrânii care nu au timp

Sunt aşa de ocupaţi încât n-au timp să fie respectuoşi, politicoşi, civilizaţi, cerebrali şi respectabili. Acei bătrâni de care te împiedici în tramvai dimineaţa când mergi la muncă sau la şcoală. Că ei nu pot circula cu RATP-ul după ora 9, musai la 7:30. Că nu au timp. Bătrânii pe care-i vezi pe la uşile medicilor de familie şi care nu ar lăsa să intre nimeni în faţa lor cum ar fi o gravidă, sau o mamă cu un copil mic în braţe care plânge. Păi, dacă n-au timp.

Salvati-l pe Luca!

Am aflat recent de cazul lui Luca, un copil de 5 ani diagnosticat cu o formă gravă de cancer. Un copil vesel, energic şi blond, aşa ca Sebastian al meu. Era şi prieten cu Sebi, se jucau amândoi în parc când se întâlneau, se plimbau cu bicicletele, se jucau cu mingea, făceau schimb de maşinuţe. Făceau toate astea până mai acum câteva săptămâni, când Luca a fost diagnosticat cu meduloblastom grad IV, o boală gravă ce-l ţine mai mult prin spitale decât prin parcul de joacă.

Când vine vorba de ţigani sunt rasist înrăit

Sunt rasist, recunosc, atunci cand e vorba ţigani. Îi dispreţuiesc, urăsc şi evit de fiecare dată. Şi ştiţi de ce? Pentru că îi văd zilnic, le văd puradeii murdari, mucioşi, puricoşi şi căcaţi pe ei, în parc, jucându-se lângă copiii mei. O să spuneţi că sunt deplasat, copiii sunt copii, indiferent dacă-s români ori ţigani, în cazul de faţă. Greşit! Copiii de ţigani, sunt ţigani, iar copiii de români, curaţi, educaţi, fără purici şi căcat în pantaloni sunt copii de români, copii cu care vreau să se împrietenească puştii mei. Discriminez, încă din faza de copii, pe ţigani. Da! Şi mă simt bine, că aşa trebuie. N-aş lega prietenii cu […]