Casele mari din satele mici


Profitând de vremea frumoasă am ieșit azi la o tură lejeră cu bicla prin niște sate din zonă. Cum mergeam eu așa cu vântul în față, soarele-n spate și câinii lătrându-mi și fugind după picioarele mele pedalânde, observam diverse chestii, printre care ditamai vilele, neterminate, nefinisate și în fond negândite. Continue reading

Dacă un nebun te omoară pe stradă, el de ce nu are aceeași soartă?


Aseară un polițist din Suceava a fost înjunghiat mortal pe peronul gării. Pur și simplu, un retardat a venit prin spate, i-a băgat cuțitul în gât , apoi a continutat înjunghierile până ce omul legii a murit. Știrea completă AICI.

A fost un polițist, mâine poate fi o blondă, poimâine un bătrân, în altă zi poate un copil. Retardul ăla a motivat că nu-i plac polițiștii. Mâine altul poate spune că nu îi plac femeile sau copiii. Continue reading

Concediu în Moieciu de Sus


Partea mai răcoroasă și mai aproape de natură a concediului din acest an, am petrecut-o în zona Brașov, mai exact la Moieciu de Sus. Am văzut indicatoare și cu Moieciu, dar și cu Moeciu. Cum o fi corect, nu știu, dar cel mai probabil ambele forme.

Traseul urmat a fost Tg Frumos – Bacău – Onești – Tg. Secuiesc – Brașov – Râșnov – Moieciu.
Sunt indicatoare peste tot, așa că șansele să nu ajungeți la destinație sunt aproape nule. Pe mine m-a ghidat GPS-ul, deci nu au fost probleme. Continue reading

Resigilatele de la eMag sunt o afacere bună

Primul produs resigilat de la emag a fost un telefon. Un nokia cu taste, Asha parcă, care era redus cu aproape 50% din cauză de ambalaj original deschis și câteva zgârieturi fine. Așa era specificat pe site. Când mi-a ajuns coletul, întradevăr ambalajul original era deschis, iar zgârieturile erau așa de fine că nu le-am găsit. Continue reading

N-am mai scris de două luni

Cu puțin efort, s-ar fi împlinit două luni de când nu am mai dat pe aici. Am zis totuși să mă încordez puțin și să mai arunc vreo câteva rânduri pe acestă pagină, nu de alta dar mi-e cam frică de păianjeni cu pânzele lor cu tot.
N-am mai scris din varii motive, mai mult sau mai puțin plauzibile. Cel mai important motiv dar și cel mai pueril, e lenea. Continue reading