Mașini rulate vs mașini nerulate în România


Sunt la a cincea mașină de când am învățat tainele șofatului și din acestea doar una am cumpărat-o ca fiind rulată în România. Am ținut-o un an, dar mi-a mâncat fiecare zi din el. Zilnic se strica, nu pornea, am schimbat două volante, trei electromotoare. În fine, o epavă de mașină, de care am scăpat ca prin minune. A venit unul, i-am zis ce are mașina și m-a întrebat doar atât: Are scrumieră? Are, zic, uite e nefolosită, eu sunt nefumător. Și am vândut-o. Continue reading

Amnistia şi graţierea mamii ei de treabă


Niciodată nu mi-a plăcut omul parşiv, care ţi-e prieten când ai bani sau ţigări. Omul care se bucură când îi dai, dar se supără când îi spui adevărul. Omul care îmi cere ajutorul, iar după ce s-a văzut cu sacii în căruţă, uită şi cum mă cheamă. Omul care vorbeşte urât, de faţă cu tine, despre alţii. De acest gen de om încerc să mă feresc pe cât pot.

Aşa şi cu politica asta şi partidele noastre avide de putere peste noapte. Votaţi-ne că vă dăm, facem, dregem. Continue reading

Câteva impresii de la Praid


Dacă tot am beneficiat de un weekend prelungit, am decis să nu stăm numai în casă, ci să ieșim undeva unde nu am mai fost. Nu prea departe pentru că timpul e scurt, am ales salina Praid. De mult doream să o bifez pe lista de locuri vizitate, așa că zilele astea i-a sunat ceasul.
Spontan, duminică dimineață, am căutat cazare, am sunat, rezervat și seara eram în Praid. Inițial am vrut să plecăm dimineața și să ne întoarcem seara, dar apoi am zis că e destul de obositor un drum dus-întors de 8 ore plus vizitat. Continue reading

Cum o clătită mi-a înveselit dimineața


Dimineața sunt agitat, fără timp, transpirat, panicat și simt că n-am timp de nimic. Na, copii, grădiniță, școală, servici, pregătiri, program.
Azi a fost la fel până la un punct, când am ajuns la grădiniță cu Edi. După ce l-am dezbrăcat și schimbat de papuci, l-am dus în clasă, unde erau doamna educatoare și îngrijitoarea. Continue reading

Distracție și relaxare pe pârtia din Mălini

Weekendul trecut am dat o fugă pe pârtie. Nu am mai fost de când eram copil, iar ai mei copii nu au fost vreodată pe o pârtie de la munte. Am ales Mălini, fiind mai aproape de noi, dar și la recomandarea unor prieteni.
Drumul până acolo e bun, nu e aglomerat, șosea dreaptă cu asfalt de calitate și durează cam o oră jumate. Continue reading