N-am fost la mare în România şi bine am făcut

Anul acesta am ratat intenţionat litoralul românesc deoarece am avut o ofertă mult mai bună în Italia. De vreo 4 ani încoace nu-i an să nu merg pe litoral la noi. Anul acesta am zis pas. Şi bine am făcut. După ce am citit recenziile celor ce şi-au petrecut concediul la mare în România, m-am bucurat că nu am cheltuit banii degeaba.

Tot mizerie, tot scump, servicii proaste, manele, graşi libidinoşi, mâncare infectă şi plaje murdare s-au găsit din plin şi în acest sezon pe litoral. Nu ştiu când se va schimba ceva şi la noi. Şi e atât de simplu, trebuie doar ca marea majoritate să lucreze puţin la atitudine şi bun simţ.

E totuşi ceva de neînţeles în toată chestia asta cu marea an de an. Deşi imaginea, oamenii şi serviciile de acolo sunt dezastroase, lumea nu încetează să-şi petreacă acolo concediul an de an. Să-şi cheltuie banii agonisiţi cu greu un an întreg, pe porcismele şi căcaturile de la mare. Recunosc, că şi eu mă aflu în situaţia aceasta. Inexplicabil, inconştienţă sau speranţa că după un an ceva se va schimba? S-a schimbat.

Pe un blog citeam că anul acesta la mare în România, pe lângă paharele de plastic, peturile şi pungile cu care ne-am obişnuit, pluteau, alături de oameni în apa mării, bucăţi de căcat. Da, dacă tot se pişă în apa mării şi nu-i vede nimeni, hai să se cace, ca să-i vadă. Să dea like şi să pună pe facebook. Să râdă prostanii şi să creadă că e cool. La anul vor “evolua” şi ei, de la pipi, la caca în marea noastră neagră, dar totuşi albastră.

Mă mai bucur că n-am fost anul acesta la mare în România, pentru că nu mi-am intoxicat organismul cu mâncare proastă şi scumpă. Primul lucru ce mi-l spunea proprietarul pensiunii unde mă cazam era: “Aveţi grijă unde mâncaţi!”. N-am păţit nimic până acum, dar rămâneam şi fără bani, şi cu un gust nasol în gură, şi de multe ori nesătul. De cele mai multe ori mâncam mai bine în ultima zi de concediu. Probabil bucuria că plec spre casa mea curată şi sigură îmi dădea senzaţia de saţietate.

Îmi pare bine că n-am fost anul acesta la mare în România pentru că n-am cheltuit banii pe prostii. Pentru că în afară de a te bronza, dacă prinzi vreme, şi a cheltui banii, nu ai ce face la mare. Şi n-ar fi o problemă faptul că se cheltuie bani, că de asta e concediu, dar îi dai pe prostii şi-ţi pare rău când ajungi acasă. Ce înseamnă prostii: mâncare şi cazare proaste, suveniruri de toată jena şi chinezării de ultimă speţă scumpe. Nu un tricou ca lumea, un parfum, o şapcă, un breloc, un parfum, o eşarfă sau un simbol al Mării Negre făcut de calitate. Chinezării ieftine şi proaste. Şi totuşi se cumpără. Lumea dă bani. Strânge un an întreg, ca să facă curu’ mare la “patronii” de pe plajă. Dau 5 lei pe un porumb fiert, 4-5 lei pe un pahar de bere 400 la ml, cred ei Heineken sau Tuborg, sau 3 lei pe o gogoaşă prăjită în uleiul de luna trecută. Dar nu e prost cine cere, ci cel care dă.

Calitate nu prea există pe litoralul românesc, sau dacă există e exagerat de scumpă. Mi-amintesc că am intrat anul trecut într-un magazin cu naicuri şi adidaşi. O pereche de tenişi, de pânză, 400 de lei.

Aţi citit “Şatra”- Zaharia Stancu? La mare e la fel ca în acest roman. Oamenii vin, se adună în staţiuni, stau până termină banii şi pleacă. Aşa şi acolo, o şatră de ţigani, poposea pe un câmp, mâncau şi dormeau prost, mai şi mureau din ei şi pe urmă au plecat. O şatră, asta se află la mare în România. O şatră în care se mănâncă şi se bea prost, se doarme prost, se spală, pişă şi cacă în apa mării, iar când s-au terminat resursele se urcă în “căruţele lungi şi grele cu coviltir”(maşini, trenuri, ia-mă nene) şi pleacă. Se întorc la anul şi o iau de la capăt.Fără nici o schimbare, ori dacă există, cu siguranţă e în rău.

Mă bucur că n-am ales marea românească anul acesta, probabil aş fi făcut-o dacă nu aveam oportunitatea asta de a vedea Italia. Voi scrie un articol separat despre concediul de anul acesta.
Mă voi întoarce la litoralul românesc, probabil la anul, dacă voi fi suficient de slab încât să nu rezist tentaţiei de a vedea apa mării, sau probabil peste mulţi ani când pe plajă, în locul seminţelor şi peturilor de bere vor apărea cărţile ţinute în mână de oameni civilizaţi, dacă evident, voi fi suficient de rezistent tentaţiei de la anul…la anul…la anul.

(Visited 14 times, 1 visits today)
Facebook

One thought on “N-am fost la mare în România şi bine am făcut

  1. Pingback: Retrospectiva 2014 | CRONICARUL

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *