Despre trafic și o benzinărie

lukoil
În seara asta am fost până la Lidl în Pașcani. Nu mai pornisem de mult mașina și am zis să merg la drum întins să-i mai curăț turbina. Am ales Pașcaniul, un drum cu o bandă pe sens, cu asfalt de calitate, fără gropi și poliție.
Numai că și la dus și la întoarcere, am avut o medie a vitezei de 45 km/h, pentru că în ambele sensuri am prins în față tiruri ce se grăbeau cu viteza melcului.

Mergeam cu viteza a patra, a treia și aproape deloc cu a cincea.
Înțeleg că poate tirurile erau încărcate, dar totuși să stau 25 km în spatele lor care merg cu 50-60 km/h parcă nu e ok. Nu e vina lor că în țara asta nu avem străzi, însă nici vina mea să fac 25 km în 30 de minute. Ar trebui să se interzică circulația celor lenți pe drumurile cu o bandă pe sens, pentru că se formează cozi mari și se fac depășiri riscante, iar de aici până la accident e doar un pas.

După cumpărăturile de rigoare, am tras la un peco să alimentez. La ieșire din Pașcani e un Lukoil. De regulă de acolo pun. Regula asta se va schimba pentru că eu nu am văzut angajați mai plictisiți, impertinenți, obraznici, sictiriți și urâți ca la Lukoil Pașcani.
– Puneți cardul?
– Poftim, nu am înțeles?
Vorbea destul de încet și mesteca și gumă.
– Introduceți cardul acela în aparat, spuse angajata pe un tot răstit.
În gura mătii de urâtă, ce fel de angajată ești tu, șeful tău știe cum vorbești cu clienții? mă gândeam în sinea mea.

Altă dată am alimentat, în spatele meu mai venise o mașină, așa că am plecat repede la casă să plătesc. Un angajat de la același Lukoil Pașcani, era într-o aprinsă discuție cu o colegă, de parcă pregăteau terenul pentru o partidă de sex stabileau îmbunătățirea relațiilor de comunicare cu clienții. Eu am stat ca fraierul până a venit înfierbântatul și m-a întrebat sec: Da!?
Ce da mă boule!? Ce e cu tonul ăsta!? Avea niște întrebări sictirite de parcă se mira că nu știa ce caut acolo la casă.

Azi, o altă angajată de la același Lukoil Pașcani mă întreabă sec: Ai card la noi?
La per tu, obraznic, impunător, urât.
Am zis scurt că nu am.
-Și nu vrei?
-Nu!
-Hmm..

Nu se aștepta la un răspuns așa hotărât de negativ, mai ales că era prost vopsită blondă, fără sprâncene, grasă și urâtă. Bine ea nu-și dădea seama de asta, probabil de asta a părut mirată când am refuzat-o categoric.

(Visited 65 times, 1 visits today)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *