Umanitate falsă

Cazul Huidu îl ştim cu toţii, la fel cum îl ştim şi pe cel cu Becali, ambii sunt vinovaţi în faţa legii, dar numai unul face puşcărie. Unii afirmau că Huidu a avut bani şi de asta nu a făcut închisoare, uitaţi că Becali are şi mai mulţi bani şi este închis. Deci, asta cu banii a căzut. Dacă ar fi să ne luăm după gurile rele am trage concluzia că banii contează mai mult decât viaţa umană, adică pentru furt de bani se face puşcărie, pentru omor de oameni, nu. Cert este ca justiţia a decis, a dat pedepse şi vă asigur că oricare ar fi fost deciziile magistraţilor, […]

Inconştienţa, prezentă pretutindeni

Ieri am fost martor la două întâmplări neobişnuite, chiar deranjante pentru un om normal şi mai mult ca sigur obişnuite, zilnice pentru unul inconştient. Dimineaţă am plecat cu maşina, n-am făcut 5 km că era să fiu implicat într-un accident rutier de proporţii. De regulă merg cât se poate de regulamentar atunci când vine vorba de viteză, aşa că mergeam liniştit pe banda 1 cu maxim 50 km/h pentru că eram în localitate. În faţa mea la câteva sute de metri, o altă maşină de pe banda 2 (cea de lângă axul drumului) semnaliza să vireze stânga dând totodată prioritate de trecere celor ce veneau din sens opus, deloc puţini […]

It’s my life, but not my Eurovision

A mai trecut un eurovision la fel de dezamăgitor ca multe altele, cel putin din punct de vedere al României. Piesa lui Cezar Ouatu suna bine, nu pre înţelegeam eu ce spune el acolo în afară de “It’s my life”, dar avea ritm uşor de reţinut şi destul de plăcut, el avea o voce foarte bună de contratenor, show a făcut, public a avut, susţinători la fel, dar se pare că nu e de ajuns pentru a obţine la un astfel de concurs un loc mai bun decât 13. Nu m-am uitat chiar la tot concursul aseară, doar pe la 15-16 piese, dar eram aproape sigur că România nu prea […]

Dacă ar durea prostia…

Am o gradină la ţară, nu departe de locuinţa mea, la 5 km mai exact, unde după-amiaza, în weekend şi în timpul liber merg să îngrijesc de roşii, castraveţi, pepeni şi ce am mai pus eu pe acolo. Ca să ajung la bucăţica mea de pământ, trec un pod peste un pârâu şi apoi pe un drum de ţară merg aproximativ 150 m şi am ajuns. Drumul ăla de ţară, nu e drum, în acte, fiecare a renunţat la câte 20 metri patraţi şi astfel s-a creat un drum pe care se poate ajunge mai repede şi mai uşor la grădina fiecăruia. Cel ce are prima grădină de lângă pod, […]

Arome citadine

Oraşul meu natal şi actual se numeşte Tîrgu Frumos, bine ales numele dar din păcate frumuseţea, în acest caz nu prea are treabă cu inteligenţa minimă, sau o fi vorba de respect, nu ştiu vedem în continuare. Acum vreo doi ani, vechiul primar avea pentru frumosul nostru oraş un proiect pilot, adică săparea de fântâni în faţa fiecărui bloc care să ne ajute în caz de sistare a apei de la ApaVital. A fost dat şi la ProTv, au văzut toţi şi au râs până şi curcile de o asemenea “idee”. Când UE ne dă bani moca, mulţi, nerambursabili, noi facem fântâni în loc să modernizăm sau să înfiinţăm o […]

Bună ziua! – Adevărat a înviat!

Mai este puţin şi trece Paştele însă salutul reprezentativ “Hristos a înviat!” – “Adevărat a înviat!” rămâne valabil încă vreo 37 de zile de acum încolo pentru că aşa impune tradiţia. Eu, de când eram mic aveam aşa o reţinere când trebuia să spun “Hristos a înviat”, mi se părea depăşit, nepotrivit, poate pueril, simplu şi incomod. Acum e la fel. Aveam pe scară un vecin care la tradiţionalul meu “Hristos a înviat”, el îmi răsăpundea “Salut”, sau altul îmi răspundea ” Serios?, De unde ştii?”. Consider acest salut, la fel cum e şi “bogdaproste” în loc de “mulţumesc”, vechi şi care nu se mai potriveşte cu vremurile actuale când […]

Incursiune prin lumea satului moldovean, de la noi

Azi am fost la ţară, nu la bunici, nu la părinţi ci la ţară în general, adică am trecut prin câteva sate din NE României având ceva treburi pe acolo. În afară de faptul că imaginea satului românesc, în general, te duce cu gândul în trecut, trecutul îndepărtat chiar şi că încă mai sunt “în picioare” case acoperite cu stuf, altceva nu ai ce vedea. Mizerie, beţivi, drumuri extrem de proaste, cel puţin două crâşme (cu clienţi la orice oră) pe uliţă şi cam atât. Am ajuns prin comuna Gropniţa, parcă şi prin Focuri dacă nu mă înşel, iar drumul principal era pavat cu piatră cubică. La cum arăta cred […]